In primul rand, dupa cum am amintit deja, cea mai importanta stare a pietei este consolidarea. De regula, ea este utila pentru a incepe o miscare noua. Fiecare miscare noua sau impuls trece prin etapa de consolidare. Atfel spus, ordinea apare din haos. Imediat apare intrebarea: cum se intampla aceast fapt, cum haosul trece in ordine si invers?
Sa luam un alt exemplu din viata noastra de zi cu zi. Daca privim strazile din marile orase, vom observa ca ele reprezinta aceste notiuni — haosul si ordinea. Autoturisme, pietoni, autobuze, tramvaie si alti participanti in trafic pot fi priviti drept un sistem unitar. In acest sistem toti participantii se misca intr-o anumita ordine stricta datorita unui anumit dispozitiv de reglementare. Unul dintre mecanismele principale de reglementare, care zilnic asigura ordinea in acest sistem, este semaforul. datorita acestuia, toti participantii la trafic pot convietui alaturi in certitudine. Sa urmarim una din partile concrete ale acestui sistem — subsistemul intersectia.
La aceasta intersectie, datorita semaforului, toti participantii mentionati mai sus au aceleasi drepturi de deplasare, adica toti vor avea posibilitatea sa traverseze intersectia si sa-si continue miscarea in directia dorita, spre obiectivul urmarit. In acest subsistem ordinea se pastra datorita pastrarii mecanismului de sincronizare si reglementare a traficului. Sa presupunem ca avem doua directii A si B, si ca un timp semnalului semaforului ce regleaza miscarea permite trecerea a 10 autoturisme intr-o singura directie. Toti am observat faptul ca, intr-un anumit moment, unul dintre participanti, de exemplu un automobil, decide sa nu respecte semnalul, si sa traverseze pe nuanta rosu. cateodata si altii ii urmeaza exemplul.
Atunci, in loc de 10 autoturisme merg 14 in directia A. Aceasta automat inseamna ca in directia B, cat timp vor trece pe rosu cu patru masini mai mult, vor avea acces numai 6 autoturisme. Circuland pe rosu, patru automobile in directia A impiedica accesul participantilor in directia B. Participantii din directia B, la randul lor, vor sa pastreze proportia precedenta de 10 automobile. In acest caz, patru automobile din directia B sunt nevoite sa circule pe rosu. In timp miscarea la intersectie se ingreuneaza, se zaresc tot mai multi participanti care nu respecta regulile, semaforul isi pierde functia sa de sincronizare si in subsistem domina haosul. Intersectia se afla in blocaj si nimeni nu poate trece. In acest moment al haosului situatia pare fara iesire, si pare ca niciodata nu ne vom intoarce la ordinea precedenta.
Cel mai remarcabil este ca ordinea in subsistem se restabileste brusc. Automobile, tramvae, pietoni, mai devreme sau mai tarziu, se pozitioneaza intr-o anumita succesiune ce permite trecerea de la haos la ordine. Sa revenim la pietele financiare. Analogiile pe care le putem deduce din exemplul prezentat cu intersectia sunt urmatoarele: Dupa ordine, impuls, in timpul caruia avem o evolutie certa a miscarii (nu conteaza — ascendenta sau descendenta), in anumite conditii, pe piata incepe haosul. Acest haos se caracterizeaza prin inchiderea pozitiilor miscarii anterioare si deschiderea de noi pozitii in diferite directii, perceperi variate ale datelor fundamentale etc. Toate acestea in graficul pietei se reprezinta sub infatisarea consolidarii;
Ca si in exemplul cu intersectia, pe pietele financiare, intr-un anumit moment, elementele de piata se aranjeaza intr-o continuitate concreta, iar ca rezultat incepe impulsul si ordinea se restabileste. Prin aceasta am aratat legatura existenta intre pietele financiare si viata reala. Din toate cele prezentate, pe noi, traderii, ne intereseaza cum sa descoperim succesiunea in care factorii din piata se aranjeaza intr?o anumita directie si haosul se transforma in ordine. Evident, Daca punem problema tranzactionarii in starea de consolidare, asteptand impulsul, o ideea fericita o constituie tranzactionarea dupa metodele prezentate
In capitolul 4. Aceasta tehnica de tranzactionare se bazeaza mai ales pe strapungerea consolidarii, ceea ce duce la dezvoltarea impulsului intr-o anumita directie. Aceasta abordare a tradingului pe pietele financiare ca atare este favorabila, dar Daca este aplicata mult timp, se observa ca o parte a miscarii intotdeauna este omisa, ca sa fim mai expliciti, este omisa partea de la inceputul miscarii pana la strapungerea modelului grafic. Atunci cum stim ca piata se pregateste de impuls, ca haosul va trece in ordine? Pentru a da un raspuns corect fundamental, este necesar ca el sa se bazeze pe cele mai simple elemente ale pietei.
In capitolul 4 (Analiza Grafica) am examinat felurile pretului care pot fi realizate ca fiind complexe. Ele descriu starea de consolidare, dar in esenta depind de mai multi parametrii, de exemplu: inclinarea, lungimea, latimea, momentul strapungerii etc. Raspunsul la intrebarea de mai sus se afla in impartirea acestor modele pana la cele mai mici posibile, pana la felurile care se bazeaza numai pe raportul dintre unitatile principale de construire a pietei — preturile Low, High, Open, Close. Asemenea modele am analizat urmarind teoriile Larry Williams si Tomas Demark.
Primul este unul dintre teoreticienii contemporani care a avut o contributie importanta la dezvoltarea acestor figuri de pret. Din toate cele expuse putem concluziona ca inceputul continuitatii, unde toate elementele sunt in stare de trecere de la haos la ordine, de la consolidare la impuls, apare din corelatiile exacte ale celor patru preturi de baza sau dintr-o anumita figura. Inainte sa continuam, se cere sa amintim un aspect foarte important.
Nu exista figura eficienta 100%. Ca in cazul intersectiei in care miscarea este in dificultate, si ordinea nu poate fi usor restabilita, si la miscarile pietei trecerea de la consolidare la impuls nu se cauzeaza ca urmare a unei singure continuitati. din cauza numarului mare de figuri, nici o figura nu poate fi eficienta 100%. Studiati urmatoarele grafice. In fig. 155 si 156 sunt prezentate graficele zilnice EUR/USD si USD/CAD.
